Biblia adeca Dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si Noului Testament (tiparita intaia oara la 1688 in timpul lui Serban Voda Cantacuzino) - editie de lux ,

Coperti cartonate. Format A4. Tiparita cu binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade bune, caci, de atunci si pâna astazi, vreme de trei secole, cu unele întreruperi datorate unor împrejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dând la iveala, în grai românesc si cu gravuri artistic lucrate, cu precadere texte sacre si carti de cult. Între acestea se cuvine a fi mentionata tâlcuirea si tiparirea în româneste a textului integral al Sfintei Scripturi, adica a Bibliei, începuta în noiembrie 1678, din îndemnul si cheltuiala voievodului Serban Cantacuzino si terminata peste un an, în noiembrie 1688, la începutul domniei lui Constantin Voda Brâncoveanu. Aceasta Biblie numita si Biblia lui Serban sau Biblia de la Bucuresti, este cea dintâi tiparire completa a textului Sfintei Scripturi în limba româna si reprezinta o noua treapta în dezvoltarea limbii noastre literare, si totodata, un monument de arta grafica româneasca.

Din punct de vedere lingvistic, Biblia de la 1688 valorifica experienta traducerilor anterioare si consacra, într-un mediu bazat pâna acum îndeosebi pe oralitate, valoarea textului scris. Biblia lui Serban a devenit un punct de referinta pentru toate traducerile textului sacru care se vor mai alcatui de aci înainte, pâna la 1914. Acestea ar fi dupa cum urmeaza: Biblia de la Blaj (1795), a carei traducere, facuta pe baza Septuagintei, a fost începuta de episcopul unit Petru Pavel Aron si continuata de Samuil Micu; Biblia de la Petersburg (1819), opera a Societatii Biblice Rusesti, la care a colaborat, printre altii, si mitropolitul Gavriil Banulescu din Chisinau, alaturi de principele Ipsilanti; Biblia de la Buzau (1854-1856), unde episcopul Filotei revizuieste textul Bibliei de la Bucuresti, în cinci volume; Biblia de la Sibiu (1856-1858), tiparita cu purtarea de grija a lui Andrei Saguna, care tine seama de Septuaginta, de Noul Testament de la Balgrad si de Biblia de la Bucuresti, prezinta 100 de ilustratii si, în plus, este difuzata la un pret foarte accesibil; în 1859 apar la Paris primele cinci carti biblice, în versiunea lui Ion Heliade Radulescu, cu ilustratii pioase, notite istorice, filosofice, politice, literare si, fapt cu totul deosebit, imprimata cu litere latine; Biblia de la Budapesta (1873) apare sub auspiciile Societatii Biblice Britanice, înzestrata cu harti; Biblia Sinodala (1914), bazata pe texte deja existente, prezinta variante destul de nefericite pentru cartile poetice mai ales; o alta Biblie Sinodala (1936), tradusa dupa textul Septuagintei si tinându-se seama de cel ebraic, de catre Vasile Radu si Gala Galaction; tot în 1936 apare Biblia de la Neamt, o editie ilustrata alcatuita de catre mitropolitul Nicodim, în colaborare cu Prof. I.D. Stefanescu; Biblia din 1938, o alta traducere a Pr. Vasile Radu si Gala Galaction, de aceasta data dupa editia critica a textului ebraic întocmita de Rudolf Kittel (1937) si a Septuagintei (editia R. Rahlfs, 1935); Biblia tradusa de tradusa de Nicodim, Patriarhul României, pe baza Septuagintei si valorificând alte versiuni slave, franceze, engleze, germane, etc.(1944); o alta Biblie Sinodala (1968), care reia traducerea Vechiului Testament din 1936 si pe cea a Noului Testament din 1951, cu textul revizuit de catre Pr.I. Gagiu, Prof. Teodor M. Popescu, Prof. Dumitru Radu.

Prin faptul ca a cunoscut o arie de difuzare cuprinzând practic toate teritoriile locuite de români, si ca textul ei a fost preluat într-un timp foarte scurt în cultul Bisericii, fiecare noua traducere a Bibliei în limba româna a influentat în mod direct evolutia spiritualitatii, a limbii si, nu în ultimul rând, chiar a expresiei artistice românesti.