LAVANDA SI USTUROI sau murmurul caselor... , Sergiu Singer

Aceasta carte este dedicata Bucurestiului dintotdeauna.

Andrei Plesu: Generatia mea a mai apucat, prin bunici, parinti, unchi si matusi adunati în jurul unor mese duminicale în anii de dupa razboi, sa adulmece mireasma unei Românii tihnite: cea interbelica. Ştiu, lucrurile nu erau nici atunci chiar asa roze, viata îsi avea penumbrele, asprimile si perfidiile ei. Dar — chiar la niveluri medii — exista, se pare, o reusita unanima: traiul bun, rânduiala familiala, buna-crestere si bunele moravuri. La un loc, toate astea se cheama normalitate. Ca nu e vorba de o pura legenda o dovedesc, între altele, casele Bucurestiului (si ale altor orase din tara) si traditiile gastronomice (de la bucataria domestica la policromia ospatariilor): arhitectura, atmosfera si retete. Despre ele vorbeste cartea de fata. Trebuie sa spun însa cititorului ca autorul e, în acest caz, mult mai mult decât propria lui carte: mi-a facut placere sa-l întâlnesc, ca pe efigia unui tip de umanitate fara de care istoria s-ar urâti si viata s-ar usca. Om de lume distins fara fasoane, rafinat fara afectare, voluptuos, sentimental si ironic, Sergiu Singer are asupra interlocutoului un efect terapeutic: tonifica sufletul si reîntemeiaza încrederea în viitorul planetei. Cu oameni ca el se poate trai omeneste… Adica nerenuntând la inventarul minimal al fericirii: câteva fotografii vechi, câtiva prieteni, câteva sticle de vin si o bucatarie bine slujita. Adaugati doua–trei carti, placerea de a face placere altora si, din când în când, privirea ridicata la zenit, spre Providenta. Reteta e completa.