Dictionar de sinonime , Luiza Seche, Irina Preda

Dictionarul care priveste limba romana ca un tot unitar, dar nu uniform, ci variat si rafinat, combina criteriul ierahriei semantice cu valorile functionale. Drept urmare, fiecare sinonim este plasat intr-un loc sau altul, dupa cum raspunde la repartitia regional - literara, la cea stilistico - functionala (face parte sau nu din uzul general, dintr-un limbaj deosebit poetic, tehnico - stiintific, argotic) si la repartitia diacronica (este invechit, iesit din uz ori pe cale de a iesi din uz, etc). Supus unei astfel de analize, sinonimul poarta in dictionar toti indicii de care este nevoie pentru a sti intr-adevar, cand si cum are dreptul de a inlocui pe unul din omologii sai. Exista insa dificultatea ca sensurile unor cuvinte sa ramana ambigue, daca nu sunt explicate. Or, arata Ion Coteanu, a le explica, intr-un dictionar de sinonime, inseamna ca acesta sa nu-si mai poata indeplini sarcina fundamentala, care este de natura practica: a gasi repede sinonimul necesar. Cele doua principii: sinonimia pe sensuri, si, in interiorul fiecarui sens, sinonimia marcata stilistic, diacronic si regional, asigura Dictionarului de sinonime o baza sttiintifica pe care nu a avut-o pana la lucrarea de fata nici una din incercarile anterioare.